Ilfovul nou, mai ieftin decât Bucureştiul vechi/ 15.11.2010

Locuinţele ilfovene noi sunt cu 11% mai ieftine decât cele vechi din Capitală.

Diferenţa cea mai mare de preţ este în cazul apartamentelor cu două camere.

Locuinţele noi din Ilfov sunt mai ieftine decât cele din Bucureşti, şi nu doar la nivelul locuinţelor noi, ci şi în comparaţie cu cele vechi din Capitală care sunt cu 11% mai scumpe decât cele din judeţul vecin, reiese dintr-un studiu realizat de portalul de profil magazinuldecase.ro. “La nivel general, preţurile din Ilfov sunt cu aproximativ 11% mai mici decât cele din zonele apropiate situate în interiorul Bucureştiului, deşi imobilele sunt construite după anul 2008. Cea mai mare diferenţă se observă în cazul apartamentelor cu două camere, unde preţul mediu al unui apartament situat în Ilfov este cu aproape 17% mai mic decât preţul unui apartament din cea mai apropiată zonă aflată în interiorul Bucureştiului. Cea mai mică diferenţă se înregistrează în cazul apartamentelor cu 3 camere, de numai 4,6%. Pentru o garsonieră, un proprietar cere în Ilfov cu 13,5% mai puţin decât în Bucureşti”, se arată în studiul remis redacţiei.

De precizat că în proporţie de 60% imobilele scoase la vânzare în judeţul Ilfov sunt locuinţe noi, pe când 70% din anunţurile de vânzare din interiorul Bucureştiului reprezintă locuinţe vechi.

Bragadiru – cel mai ieftin, Voluntari – cel mai scump

Cele mai ieftine locuinţe se regăsesc în Bragadiru, cu un preţ mediu de 42.500 euro. La polul opus se află oraşul Voluntari, în care preţul mediu pentru o locuinţă este de 61.000 euro. În ceea ce priveşte garsonierele, cea mai ieftină localitate este Popeşti-Leordeni, unde un proprietar cere pentru o garsonieră un preţ mediu de 21.000 euro. Măgurele este cea mai scumpă localitate din acest punct de vedere, cu un preţ mediu pentru o garsonieră de 39.000 euro.

Citeste si continuarea in Curierul National

*
Fondul Proprietatea a ajuns să fie „listat“ pe internet, la Viena sau Frankfurt, numai la Bursă nu/ 15.11.2010

Amânările intervenite în listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti din ultimi doi ani au dus la o sofisticare tot mai mare a tranzacţiilor cu acţiuni FP, de la anunţurile de mică publicitate la produse complexe listate pe pieţe externe şi la deturnarea fondului de la scopul pentru care a fost creat: despăgubirea corectă şi transparentă a proprietarilor deposedaţi de regimul comunist.

Supapa oferită de autorităţile locale foştilor proprietari în 2008 când au devenit posibile tranzacţiile cu acţiunile Fondului Proprietatea (FP) prin intermediul Depozitarului Central s-a transformat într-o poartă de intrare pentru investitorii profesionişti de tipul fondurilor de investiţii şi pentru speculatori.

Amânând listarea, diferitele conduceri ale FP din ultimii doi ani au oferit fondurilor şi persoanelor private răgazul necesar să acumuleze pachete importante la Fond, în timp ce pe foştii proprietari i-a împins să îşi vândă acţiunile primite drept despăgubiri la preţuri mult sub valoarea nominală de un leu, la cât le-au fost evaluate compensaţiile.

Citeste si continuarea in Ziarul Financiar

*
Programul de reabilitare termica a blocurilor merge foarte greu la Iasi/ 15.11.2010

Locatarii se plang ca au aparut firme-fantoma care iau bani in avans si apoi dispar.

Dificultatile in derularea progra­me­lor guvernamentale de reabilitare termica a blocurilor i-au impins pe proprietari sa demareze pe cont propriu lu­crari de imbunatatire a confortului termic al locuintei. Un astfel de demers are insa si costuri, avand in vedere numarul tot mai mare de firme-fantoma care s-au angajat sa faca lucrari, fara nicio garantie. Astfel s-a ajuns in situatia in care mai multe companii din Iasi au luat avansuri de la locatari pentru reabilitarea termica a locuintelor si nu au mai dus la bun sfarsit lucrarile. In unele cazuri, administratorii nu mai sunt de gasit, punctele de lucru fiind doar apartamente nelocuite.

Lucrari nefinalizate, avansuri platite fara a mai putea fi recuperate si apartamente ramase neizolate in pragul iernii, asa se prezinta situatia pe piata reabilitarii termice de la Iasi. Demersul pe cont propriu de anvelopare a locuintei este unul costisitor si, mai nou, presupune si numeroase riscuri.

Oportunitatea unor castiguri rapide a facut ca pe piata sa apara numeroase firme, fara experienta, care nu ofera garantia calitatii lucrarii, ba chiar care pot lasa locatarii cu lucrarile efectuate doar pe jumatate. Zeci de ieseni au ajuns in pragul iernii cu apartamentele neizolate, desi au platit avans catre compa­niile care executa lucrari de reabilitare termica. Reclamatiile la adresa acestor societati au curs la Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumato­rului (CJPC) Iasi, unde nu mai putin de 53 de plangeri au fost depuse in decurs de numai trei luni.

Citeste si continuarea in Financiarul

*
Londra ramane cea mai scumpa piata de birouri din lume. Hong Kong a inregistrat cele mai cresteri de chirii/ 15.11.2010

Londra continua sa ramana cea mai scumpa piata de birouri din lume, cu un cost lunar de aproximativ 127 euro/mp, conform studiului bi-anual efectuat de catre CB Richard Ellis in 175 de tari, “Global Office Rents Survey”.

Dupa Londra, cele mai mari costuri ocupationale in sectorul de birouri se regasesc la Hong Kong (cost lunar de 121 euro/mp) si Tokyo (cost lunar de 104 euro/mp).

Conform studiului, costurile ocupationale pe sectorul de birouri incep sa ajunga la nivelul ciclic minim in intreaga lume. Din cele 175 de piete analizate, 99 au inregistrat o scadere fata de perioada anterioara. Zona EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa) are cele mai multe prezente in top 50, cu 30 de piete. Romania nu este prezenta in top 50.

“Romania se incadreaza in tendinta europeana de stabilizare a pietei de birouri, cu o chirie prime de 19,5 euro/luna si taxe de mentenanta de 4 euro/luna”, spune Catalina Jigman, Head of Office Agency, CB Richard Ellis Romania.

Cea mai mare scaderi de costuri au fost inregistrate in Edmonton, Canada, de aproape 20%, in timp ce in centrul Hong Kong-ului s-au inregistrat cele mai mari cresteri, de peste 34%.

Citeste si continuarea pe Dailybusiness.ro

*
ARB: OUG 50 poate determina bancile sa nu mai crediteze populatia/ 15.11.2010

Comisia de buget-finante a Came­rei Deputatilor continua in aceasta sapta­ma­na dezbaterile pe textul Ordo­nantei de Urgenta nr. 50/2010 referi­toare la con­trac­tele de credit pentru consu­­matori. Sedintele sunt progr­a­mate maine si poimaine, deputatii avand de discutat amendamente cu­prinse, in total, intr-un document de 190 de pagini. Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a depus cinci, restul fiind propuse de Asociatia societatilor financiare nebancare – ALB, de gru­purile parlamentare si de clientii ban­­cilor.

Presedintele ARB, Radu Ghe­tea, con­tinua sa atraga atentia asupra fap­tului ca aplicarea OUG 50 si asupra sto­cului de credite vechi va duce la sla­birea siste­mului bancar, adaugand ca Fondul Mo­ne­tar International a sesi­zat si impac­tul fiscal al acestei extinderi a prevederilor Directivei euro­pene. „Daca in final, prin le­gea de apro­bare a OUG 50, nu va fi mo­dificata aceast­a prevedere, atunci vom obtine un act legislativ care protejeaza consu­matorii, dar care este posibil sa deter­mine bancile sa nu mai dea credite pentru persoane fizice”, a avertizat Radu Ghetea. Acesta a explicat ca prin faptul ca bancile sesizeaza ingra­diri in acordarea de imprumuturi catre popu­latie, atunci isi pot gasi alte nise de finan­tare, cum ar fi sectorul IMM. „Din pa­cate, nu s-a inteles ca nu poate fi introdus un amendament prin care bancile sa fie obligate sa dea credite”, a mai spus presedintele ARB. Majori­tatea bancilor au trimis deja Bancii Nationale evalua­rea impactului aplica­rii preve­derilor ordonantei asupra contractelor de cre­ditare aflate in deru­la­re, docu­ment soli­citat de FMI.

Citeste si continuarea in Financiarul

*
Românii și bulgarii iau cele mai scumpe credite din UE/ 15.11.2010

Chiar și în ofertele cu dobânzi promoționale, valabile pe termen limitat, împrumuturile ipotecare și de consum acordate în România au costuri mai mari decât în aproape toate statele Uniunii Europene.

Creditele în euro vândute de băncile din România se află pe locul al doilea în topul celor mai scumpe împrumuturi acordate în statele care au intrat în Uniunea Europeană, dar nu au adoptat încă moneda europeană. Împrumuturi mai scumpe decât noi mai contractează doar bulgarii. Există însă și reversul medaliei: depozitele în euro sunt mai bine remunerate (în termenii dobânzilor nominale) în România și în Bulgaria decât în celelalte țări europene. Alături de vecinii bulgari, suntem însă și campioni la inflație, care taie puternic din câștigurile reale.

Dobânda anuală efectivă (DAE) medie la creditele ipotecare în euro acordate la noi în septembrie a fost de 6,7%, în timp ce în Bulgaria a fost de 9,38%, potrivit informațiilor publicate de băncile centrale. Cele mai ieftine credite în euro pentru locuințe (DAE medie de numai 2,2%) au fost acordate în Danemarca, țară în care plățile nu se fac încă în moneda unică.

Dobânzile promoționale, la modă în UE.

Finlanda este țara din zona euro în care băncile acordă cele mai ieftine împrumuturi – cele de consum au avut costuri efective sub 6% în septembrie, iar cele pentru locuințe – sub 2,3%.

Citeste si continuarea in Capital

*
De ce trebuie să vă acomodaţi cu IFRS? / 15.11.2010

Adoptarea standardelor internaţionale de contabilitate (IFRS) reprezintă mai mult decât o modificare a reglementărilor contabile. Este un nou sistem de evaluare a patrimoniului, un nou sistem de proceduri, care trebuie implementat la nivelul întregii organizaţii. Cu toate acestea impactul IFRS asupra contabilităţii şi la nivel fiscal, la nivelul sistemelor informatice, rămâne încă o necunoscută pentru mulţi întreprinzători.

În vederea eliminării dificultăţilor întâmpinate la implementarea standardelor, atât organizaţii bancare cât şi companii din domeniul fiscalităţii organizează periodic seminarii pentru a înţelege schimbările pe care le implică adoptarea acestora şi impactul lor asupra afacerii. Astfel, companiile din România vor trebui să se alinieze la standardele internaţionale de contabilitate (IFRS), proces care poate fi unul laborios şi costisitor pentru firmele care nu s-au acomodat deja cu noul format al situaţiilor financiare. Filialele companiilor străine raportează în prezent situaţiile financiare în două formate, unul pentru Ministerul de Finanţe, în conformitate cu standardele româneşti de contabilitate (RAS), şi unul pentru acţionarii străini, conform standardelor internaţionale de contabilitate (IFRS). Companiile care nu au adoptat însă raportările internaţionale vor trebui să se pregătească serios.

Citeste si continuarea in Curierul National

*
Investitiile strainilor au scazut cu 40%, pana la doua miliarde de euro/ 15.11.2010

Strainii au investit in Romania, in primele trei trimestre ale anului, 2,07 mili­arde de euro, cu aproape 40% mai putin decat in perioada similara din 2009, arata datele Bancii Nationale a Romaniei.

Potrivit BNR, la finele lunii septem­brie a anului trecut, investitiile straine directe (ISD) totalizau 3,426 miliarde de euro. Din cele 2,07 miliarde de euro investite in primele noua luni ale anului, 1,338 miliarde de euro au reprezentat par­ticipatii de capital, iar 732 de milioane de euro au insemnat creditele din­tre compania straina si firma rezi­denta. In 2009, investitiile straine directe s-au ridicat la 4,89 miliarde de euro, jumatate din nivelul inregistrat cu doi ani in urma, acoperind 96,9% din defi­citul de cont curent. De altfel, deficitul contului curent al bala­tei de plati la finele lunii septembrie 2010 a fost de 4,233 miliarde de euro, in urcare cu 32,6% fata de perioada similara a anului trecut.

Potrivit bancii centrale, ISD au finan­tat in proportie de 48,9% deficitul con­tului curent din perioada ianua­rie-sep­tembrie 2010. Un studiu realizat de Banca Natio­nala si Institutul National de Statistica (INS) arata ca soldul investitiilor straine directe a inregistrat la finele anului trecut valoarea de 49,9 miliarde de euro, in urcare cu doar 2,25% fata de 2008, dupa ce in urma cu doi ani totalul ISD cres­tea cu 14,3% comparativ cu 2007.

Citeste si continuarea in Financiarul

*
Oficialii BNR despre posibilitatea ieşirii din criză: Ajustarea bugetului e doar începutul reformelor/ 15.11.2010

“Reforme” este cuvântul care a fost rostit cel mai frecvent în cadrul unui seminar de trei zile organizat de BNR şi Asociaţia Română a Băncilor pentru jurnaliştii din domeniul economic, la sfârşitul săptămânii trecute.

Confruntată cu perspectivele unui al treilea an consecutiv de scădere economică în 2011, România lucrează încă la ajustarea deficitelor – atât din sectorul bugetar, cât şi de cont curent – însă nu a făcut aproape nimic pentru a avea o economie mai “competitivă”.

Din perspectiva Băncii Naţionale, mingea este acum în curtea Guvernului, contribuţia politicii monetare limitându-se acum la menţinerea stabilităţii cursului şi a unui sector bancar funcţionabil. Guvernatorul Mugur Isărescu a făcut, într-o prezentare de trei ore ţinută în faţa a circa 30 de jurnalişti, o analiză a situaţiei economiei, iar principala problemă identificată a fost incapacitatea statului de a-şi plăti datoriile la timp.

“Arieratele sunt una dintre explicaţiile pentru care există şi recesiune şi inflaţie mare. Oricum, sunt o problemă majoră a României pentru că sunt, nu ca o molimă, dar ca o boală contagioasă. Se transmite şi denaturează fondul economiei de piaţă, care este disciplina monetară, fiscală, plăţile la timp. Creează un lanţ de întârzieri care pot să fie şi mai rele decât deficitele mari”, a spus Isărescu.

Citeste si continuarea in Ziarul Financiar

*
Datoria reală a statului către firme, la secret/ 15.11.2010

Restanţele totale către mediul de afaceri recunoscute de Ministerul Finanţelor sunt mai mici decât cele asumate de o singură companie de stat.

Ministerul Finanţelor a precizat, la solicitarea SFin, că datoriile statului către mediul privat, la 30 septembrie, însumau 1,5 miliar­de de lei. În mod paradoxal, aceeaşi solicitare adresată unei firme de stat din subordinea Ministerului Trans­portu­rilor a întors un răspuns care ridică semne de întrebare în privinţa cifrei exacte a restanţelor administraţiei guvernamentale. Doar Compania Naţională a Dru­murilor (CNADNR) are debite neachitate la scadenţă de 1,7 miliarde de lei, cu 200 de milioane mai mult decât cifra „oficială” a Finanţelor.

„Secretul” diferenţei uriaşe din­tre raportările Fiscului şi CNADNR stă într-o perioadă de 90 de zile, pentru care Mi­nisterul Finanţelor nu vrea să comunice cifrele. Finanţele susţin că dato­ri­ile administraţiei guvernamentale – care includ atât debitele către compa­niile din mediul privat, cât şi către ce­le cu capital majoritar de stat – a­jun­geau în urmă cu aproape şase săptă­mâni la 1,5 miliarde de lei. Aceasta este însă „valoarea totală a arieratelor peste 90 zile”, după cum au ţinut să precizeze reprezentanţii ministerului. Mai mult, Finanţele au recunoscut că dispun doar de date privind valoarea totală a datoriilor administraţiei guvernamentale, „aceasta nefiind defalcată pe subsectoare. De altfel, nici acordul cu FMI nu prevede diferenţierea acestor arierate pe subsectoare”, au arătat reprezentanţii statului, la solicitarea SFin.

Citeste si continuarea in Saptamana Financiara