Deprecirea

DEPRECIEREA reprezinta diminuarea treptata a valorii capitalului fix, survenita in cursul perioadei de funclionare, ca: urmare a uzurii normale si invechirii previzibile.

Deprecierea fie refera la consumul de capital fix care se calculeaza pentru toate bunurile care au facut obiectul formlirii brute a capitalului fix.
Consumul sau deprecierea capilalului fix se determina porind de la datele asupra valorii stocului de bunuri de capital fix si de la durata vietii economice probabile a diferitelor categorii din aceste bunuri.

Ambele categorii de date sunt greu de anticipat cu precizie, datorita schimburilor ce pot interveni in conditiile tehnice ale productiei sau ale cererii pentru produsul finit, in nivelul preturilor si (costurilor) de inlocuire a bunurilor de capital fix. Din aceste considerente, in practica financiara contabila sunt utilizate mai multe metode de calcul al deprecierii sau amortizarii capitalului fix, mai importante fiind:

• amortizarea lineara, prin care deprecierea capitalului fix se determinli prin alocari sau rate anuale uniforme pe toata durata normal a de functionare;
• amortizarea regresiva, care consta in multiplicarea ratei anuale, liniare, cu un coeficient in functie de durata normala de utilizare (rata anuala multiplicata se aplica la valoarea ramasa de amortizat);
• amortizarea accelerata care consta in alocarea in primul an de functionare a unei cote de 50% din valoarea activului fix, pentru valoarea ramasa de amortizat aplicandu-se in continuare metoda lineara. Evolutia preturilor pe pietele bunurilor de capital pot modifica semnificativ costul de inlocuire a activelor fixe. Aceasta impune alte procedee in practica calculului deprecierii capitalului fix, cum sunt reevaluarea anuala a unor active fixe, ajustarea alocaliilor anuale de depreciere in funclie de evolutia indicelui preturilor bunurilor de capital, constituirea unor rezerve sau provizioane privind amortizarea capitalului fix etc.