Leasing

LEASING,
operaţiune prin care la o locaţie (închiriere) de echipamente mobiliare sau imobiliare se asociază o eventuală cumpărare, ulterioară, în măsura în care chiria poate fi asimilată în contul preţului final pentru echipamentul respectiv. Pentru cel ce are nevoie de echipamente şi recurge la leasing, se realizează o finanţare simplă şi rapidă pentru întreaga investiţie, dar are un cost relativ ridicat.

Această formă de finanţare este foarte sensibilă la conjunctură.
L. se deosebeşte de:
a) locaţie, care constă într-o simplă închiriere;.
b) locaţie-vânzare, care implică automat cumpărarea utilajului de către cel ce l-a închiriat la sfârşitul contractului de locaţie;
c) vânzare cu temporizare, care implică un transfer de proprietate de la început, însoţită însă de un avans şi, totodată, de un credit pentru cumpărător obtinut de la o bancă, astfel încât să reducă ieşirea fondurilor cumpărătoralui.
Ulterior cumpărătorul îşi achită corespunzător ratele la bancă şi vinde total sau partial echipamentul unei societăţi de leasing după care îl închiriază de la aceasta
(v Credit, Finanţare; Locatie de gestiune)